Arma secretă a Kievului împotriva dronelor rusești: rază dublă, tehnologie anti-bruiaj. Rusia mută și ea

Ucraina a testat o nouă dronă interceptoare capabilă să zboare pe o distanță de peste 120 de kilometri, în timp ce Kievul caută soluții mai ieftine pentru a distruge dronele rusești care vizează orașele și linia frontului.

„Last Shadow T200”, noul model de dronă interceptoare ucraineană/FOTO:X

Modelul „Last Shadow T200” a atins 122 de kilometri în cadrul unor teste recente de luptă, depășind considerabil raza de 70 de kilometri estimată inițial, a declarat producătorul, compania Ukrainska Bavovna, pentru publicația ucraineană specializată în domeniul apărării, Militarnyi.

Legătură video stabilă la distanță mare

Potrivit companiei, aeronava a menținut o legătură video stabilă pe toată durata testului, ceea ce ar putea extinde distanța de la care forțele ucrainene pot opera acest tip de interceptor. T200 este conceput pentru a apăra orașele și pentru a acționa de-a lungul frontului împotriva unor ținte precum dronele de atac Shahed și Geran, momelile Gerbera și dronele Molnia, au precizat reprezentanții companiei pentru Militarnyi.

Drona are o viteză maximă declarată de 300 de kilometri pe oră, poate opera la altitudini de până la aproximativ 5.000 de metri și poate rămâne în aer circa o oră la viteză de croazieră.

Ukrainska Bavovna a început dezvoltarea acestui interceptor anul trecut, iar atât structura aeronavei, cât și încărcătura sa explozivă au fost deja omologate pentru utilizare de către Ministerul ucrainean al Apărării.

Protecție împotriva bruiajului electronic rusesc

Aeronava este echipată cu o cameră video mobilă, menită să îmbunătățească detectarea țintelor. Sistemul video poate, de asemenea, să comute între diferite canale și benzi de frecvență pentru a contracara „Ștora”, un sistem rusesc conceput să perturbe sau să bruieze semnalele video ale dronelor.

Dezvoltatorii lucrează, totodată, la integrarea unui sistem automat de ghidare pe faza finală a zborului, care ar permite unui operator să blocheze ținta, urmând ca ultima etapă a interceptării să fie preluată automat de dronă.

Structura aeronavei este produsă în prezent prin imprimare 3D, însă producătorul intenționează să treacă la turnare în câteva luni, pentru a crește durabilitatea și a permite reutilizarea dronei după mai multe aterizări.

Ucraina, lideră în războiul dronelor

De la invazia la scară largă declanșată de Rusia în 2022, Ucraina și-a dezvoltat rapid industria proprie de drone, de la aparate de atac cu rază lungă de acțiune până la interceptori tot mai sofisticați.

În prezent, dronele interceptoare sunt responsabile pentru aproximativ 40% dintre doborârile de drone rusești de tip Shahed și alte aparate de atac cu rază lungă de acțiune.

Rusia prezintă drona cu reacție BM-35, cu o viteză declarată de peste 350 km/h

Nici Moscova nu stă pe loc. Propaganda rusă a difuzat recent un material video în care este prezentată o versiune modernizată a dronei de atac BM-35, echipată cu motor cu reacție. Potrivit acestuia, drona ar putea atinge viteze de peste 350 de kilometri pe oră și ar putea lovi ținte aflate la o distanță de până la 200 de kilometri.

Informația a fost semnalată de expertul ucrainean Serhii Beskrestnov, consilier al președintelui Volodimir Zelenski, care a atras atenția asupra acestui reportaj rusesc.

Lansare rapidă, fără pregătiri complexe

Potrivit operatorilor ruși care apar în material, BM-35 nu necesită o pregătire complicată. Aceștia susțin că drona poate fi lansată în câteva minute, de pe orice tip de teren, folosind o platformă mobilă.

Propagandiștii ruși afirmă că operatorul poate controla drona pe întreaga durată a zborului, practic în regim FPV (first-person view — pilotaj la persoana întâi), și susțin totodată că sistemele de război electronic ucrainene nu ar afecta semnalul dronei.

Rază lungă de acțiune și viteză ridicată

Potrivit informațiilor difuzate, BM-35 transportă o încărcătură explozivă de aproximativ 10 kilograme. Operatorii ruși susțin că raza de acțiune de 200 de kilometri le permite să lovească ținte aflate adânc în spatele liniei frontului, iar viteza de peste 350 km/h ar face imposibilă interceptarea aparatului de către dronele ucrainene.

Conform aceleiași surse, componentele dronei sunt pregătite în avans într-un depozit, astfel încât la poziția de lansare rămân de făcut doar asamblarea aparatului, montarea încărcăturii explozive și lansarea propriu-zisă.

Operatorii au mai afirmat că pot fi lansate simultan până la trei drone și că, la impact, încărcătura explozivă împrăștie până la o mie de elemente de fragmentare pe o rază de aproximativ 198 de metri.

Componente străine descoperite în armamentul rusesc

Aceste informații apar la scurt timp după ce serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a raportat identificarea unor tehnologii străine avansate integrate în noile sisteme de armament rusești.

Pe 12 august, GUR a anunțat că specialiștii săi au identificat un modul de calcul Nvidia Jetson Orin în interiorul noii rachete de croazieră rusești S-71 „Monochrome”, lansată de pe aeronave. Agenția a precizat că utilizarea acestui modul ar putea indica integrarea unor tehnologii de inteligență artificială în cadrul armei respective.

Descoperirea a fost publicată pe portalul War&Sanctions al GUR, care documentează componentele electronice de origine străină găsite în armamentul rusesc. Serviciul de informații a precizat că, în cadrul celor mai recente cercetări, au fost identificate 35 de componente electronice străine în racheta S-71 „Monochrome”.

Specialiștii ucraineni au mai identificat piese ale unui cap de ghidare radar pasiv, pe care Rusia a început să îl instaleze pe dronele Geran-2, destinate detectării și lovirii sistemelor de apărare antiaeriană ucrainene.

De asemenea, cercetătorii au descoperit o cameră chinezească de tip Honpho TS130C-01 montată pe o dronă Geran-4 cu reacție, precum și componente ale sistemului de ghidare radar activ folosit de racheta aerobalistică rusească Kh-47M2 „Kinjal”.

Potrivit GUR, descoperirea constantă a unor componente tehnologice de origine străină demonstrează că Rusia nu a reușit să le înlocuiască integral cu alternative de producție internă, ceea ce subliniază necesitatea intensificării presiunii sancțiunilor internaționale.

Agenția a mai precizat că această capacitate limitată de producție împiedică forțele ruse să mențină lansări continue și de intensitate ridicată, obligându-le să acumuleze rezerve înaintea unor atacuri de amploare.